Descriere si cultivare

Busuiocul este o planta originara din India, este cunoscuta si cultivata pentru efectele sale tamaduitoare si gustative deosebite. Este o planta de genul Ocimum ce face parte din familia Laminaceae. Atinge intre 20-60 de cm inaltime, avand frunzele de un verde deschis. Termenul de busuioc vine din limb greaca insemnand "rege", uceea ce inseamna ca a crescut pe locul unde imparatii Constantin si Elena au gasit Sfanta Cruce.

In tara, busuiocul este exclusiv planta de cultura. Semintele se pun in pamant la Dragobete (24 februarie), apoi se tin in casa, in ghivece puse la fereastra, pana la Sfantul Gheorghe (23 aprilie) cand se planteaza in gradina.

Recoltarea busuiocului

Recoltarea sa incepe la sfarsitul lunii iunie si continua pana toamna tarziu, cand cade prima bruma. Se tau doar varfurile infloite de busuioc (fara partea lemnoasa) de mai multe ori pe timpul verii.

Depozaitarea se face in pungi de hartie sau saculeti de panza speciali in locuri intunecoase si racoroase, uscate.

Efecte terapeutice

Busuiocul are multimple intrebuintari, insa cele mai folosite sunt preparatele din busuioc sub forma de : pulbere, infuzie fierbinte, infuzia combinata, tinctura de busuioc si uleiul volatil, baile terapeutice.

Busuiocul combate o multime de afectiuni patologice: toxiinfectia alimentara, arteroscleroza, infarctul miocardic, astmul bronsic, iradierea, infectia cu papilovirsuri cancerigene.

Alte tratamente

Busuiocul este bun de asemenea pentru stresul psihic intens, sindromul oboselii cronice, eforturi mentale prelungite, adjuvant in depresie si depresie anxioasa, nevroze, viroze respiratorii, bronsita cronica, rinita, artrita, stari de greata, etc.
Busuiocul are intrebuintari si in arta infrumsetarii si cosmeticii. Astfel, busuiocul este folosit pentru tenul gras ca si lotiune astringenta sau creme cu extracte de busuioc; combate acneea moderata si usoara si este un excelent adjuvant contra caderii parului.

Busuiocul in arta culinara

Busuiocul este folosit ca si condiment foarte apreciat in bucataria mediteraneeana. Proaspat sau uscat, busuiocul se adauga cu placere in sosurile de tomate sau in sosurile albe, cu care se consuma pastele, pizza si unele salate.

De asemenea, busuiocul este folosit si in bucataria asiatica, ca aromatizant in salatele de fructe, in compoturi sau chiar in dulceturi.

Adaugat in salate, busuiocul se combina foarte bine cu frunze de pattrunjel, de menta, cu tomate taiate marunt si cu frunze de salata verde.

In Nordul Africii si in Orientul Mijlociu se prepara o bautura energizata ce contine ca si ingredient principal busuiocul.